Plecarea trebuie facuta devreme in jur de ora 4-5 dimineata sambata pentru a ajunge la destinatie in jur de ora 8-9 ca sa puteti face cazarea si sa va bucurati de o zi intreaga sambata si apou duminica.
Traseul pe care se merge este Bucuresti-Pitesti -Rm.Valcea - apoi drumul spre Tg Jiu unde la un moment dat pe la mijlocul drumului se face un drum spre Pestera Muierii in dreptul localitatii Baia de Fier.
Cazarea se poate face la in apropiere de Pestere Muierii la Casa Domneasca , o pensiune care arata foarte bine si are o priveliste deosebita spre munti , o zona de joaca pt copii , loc de gratar , o sala de mese spatioasa si un living spatios .Toate camerele au televizor si baie in camera la un pret de 120 lei /camera /noapte/2 paturi si 150 lei/camera/3 paturi .
Pestera Muierilor se afla la o distanta de 300 m de mers pe jos de la cabana pe valea raului , se viziteaza zilnic intre 10-19 cu un ghid, pret intrare 10 lei/persoana.
Pestera Muierilor a fost locuita inca din paleolitic si neolitic asa cum o dovedesc si uneltele din silex si ceramica descoperite de arheologi. Denumirea sa este legata se pare de utilizarea sa ca ascunzatoare pentru "muierile" satului in timpul raidurilor otomane pe aceste meleaguri.
Pestere Murierilor este o cavitate polietajata cu galerii dispuse pe 3 niveluri clare iar al 4 lea nivel banuit dar inca nu a fost explorat suficient. Lungimea totala este aprox.3600 m.
Cea mai importanta este Galeria Elecrtificata de 600 m care strabate defapt culmea calcaroasa a Garbei de la un capat la celalalt. Dupa intrarea cu dimensiunea de 2x3 m, inchisa cu o poarta metalica se patrunde intr-o galerie de dimensiuni mijlcoii cu fortamtiuni masive si afumate. Ne retin atentia stalagmitele BAZINELE MICI, ORGA, DOMUL MIC, apoi se trece pe langa ALTAR o aliniere de coloane, apoi HORNUL o cupola de 20 m, apoi ajungem la PIATRA INSANGERATA, dupa aceea intr-o mica salita gasim oseminte de URSUS SPELAEUS, apoi mergem aplecati pana la SALA TURCULUI inalta de 12 m si lunga de 20m unde gasin DOMUL MARE, MOS CRACIUNUL,CANDELABRUL,BAZINELE MARI si TURCUL.; urmeaza SALA MINUNILOR un colt de pestera armonios si ceva mai bine conservat ; urmeaza apoi SALA GUANO cu depozit acumulat pe seama numerosilor lilieci pe timpul iernii; apoi urmeaza iesirea .
Pestera Polovragi se afla la nord de comunca cu acelasi nume in versantul stang al Cheilor Oltetului la 670 m altitudine . Din drumul Ramnicu Valcea - Tg Jiu se face un indicator spre comunca Polovragi.
Comuna Polovragi este atestata documentar inca din anul 1480 , imbina in mod pitoresc trasaturile portului si obiceiului sibian cu cele ale satului oltenesc. Se spune ca aici se coc cele mai bune capsuni , canta cel mai bun ansamblu de fluierasi si se tes cele nai frumoase covoare oltenesti. La 20 iulie se sarbatoreste nedeia de la Polovragi cea mai mare sarbatiare campeneasca a oltenilor.
Pestera Polovragi a fost cunoscuta din timpuri stravechi, chiar deasupra ei sapaturile au scos la iveala vestigiile unei cetati dacice si daco-romane.A fost locuita si de pustnici (Pesterea lui Pahornie) sub adminitsratia manastirii Polovragi. Se spune deasemenea ca aici ar fi trait Zamolxis , zeul geto-dacilor si ca aici traiau vraci care preparau in pestera licori vindecatoare din plante si ca ar fi urmat si invataturile lui Zamolxis de unde vine si denumirea de vraci - vragi -Pesterea Polovragi.
Pestera atinge 9300 m fiind a cincea din tara ca marime .
Principalele obiective in pestera sunt : CULOARUL LILIECILOR chiar langa intrare in dreapta o ramificatie,
apoi scurgerile de pe pereti vermiculatii de argila denumite PIEI DE LEOPARD, apoi SALA LACULUI o incapere spatioasa unde intr-un decor de salbaticie se afla un lac de sifon, apoi urmeaza MOARTEA un desen facut din negru de fum de un calugar cu multi ani in urma, apoi CULOARUL STALPULUIM apoi un frumos grup de stalactite , stalacmite si coloane, urmeaza portiuni ce variaza intre 8-2,5 m obligandu-me intai sa ne aplecam , apoi sa ne taram, avem deasemenea in pestera TRONUL /SCAUNUL LUI ZAMOLXIS, o zona cu PITICII SI ALBA CA ZAPADA , fomatiuni calcaroase sapate de apa.
CASA DOMNEASCA
PESTERA MUIERILOR
MUZEUL GORJULUI
PESTERA POLOVRAGI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu